Subvenționare pentru Stimularea investiţiilor în producerea legumelor pe teren protejat şi în procurarea echipamentului şi utilajului pentru întreprinderile mici şi mijlocii de procesare în Republica Moldova

B. Stimularea investiţiilor în producerea legumelor pe teren protejat şi în procurarea echipamentului şi utilajului pentru întreprinderile mici şi mijlocii de procesare, uscare şi congelare a fructelor şi legumelor, amplasate în localităţi rurale, şi pentru casele de ambalare şi frigidere 25. Mijloacele financiare prevăzute în prezenta secţiune sînt destinate: a) compensării în proporţie de 30% din costul modulelor de sere, al echipamentului şi al utilajului procurat, inclusiv prin intermediul Proiectului de asistenţă tehnică pentru fermierii neprivilegiaţi (2KR), necesare producerii legumelor pe teren protejat (sere şi solarii);
Cererea de acordare a mijloacelor financiare din fondul pentru subvenţionarea investiţiilor în producerea legumelor pe teren protejat, se completează conform modelului stabilit în Anexa 4. Important !!! Persoanele fizice prezintă suplimentar: - 2 copii a certificatul de confirmare a contului bancar; - 2 copii a buletinului de identitate. Comisia locală de profil, după examinarea documentelor depuse de solicitanţi, întocmeşte procesul-verbal, completează borderoul cererilor solicitanţilor conform Anexei 5 şi le prezintă Comisiei centrale de profil. Facturile fiscale, inclusiv invoice, se prezintă în original şi copiile acestora în 2 exemplare.

Prezentarea actelor se face pe parcursul întregului an calendaristic, însă pentru a beneficia de alocarea compensărilor la investiţiile efectuate în cursul anului urmează de a fi prezentate nu mai târziu de 01 decembrie 2009.
 b) compensării în proporţie de 40% din costul echipamentului tehnologic şi utilajului procurat şi instalat pentru întreprinderile de procesare, uscare şi congelare a fructelor şi legumelor, amplasate în localităţi rurale, şi pentru casele de ambalare şi frigidere. Important !!! Persoanele fizice prezintă suplimentar: - 2 copii a certificatul de confirmare a contului bancar; - 2 copii a buletinului de identitate.
Cererea de acordare a mijloacelor financiare din fondul pentru subvenţionarea procurării de echipament şi utilaj pentru întreprinderile mici şi mijlocii, de uscare şi congelare a fructelor şi legumelor, amplasate în localităţile rurale şi pentru casele de ambalare şi frigidere, se completează conform modelului stabilit în Anexa 6. 26.
Agenţii economici care solicită subvenţiile prevăzute la pct.25 lit.
a) depun la comisia locală de profil următoarele documente: a) cerere de acordare a mijloacelor financiare din fond, cu indicarea suprafeţei de teren protejat şi a echipamentului şi utilajului procurat; b) copie de pe certificatul de înregistrare a întreprinderii, copie de pe buletinul de identitate, după caz; c) copie de pe certificatul eliberat de banca comercială, în care va fi indicat contul în lei moldoveneşti (elementele de identificare bancare ale solicitantului);
d) originalele facturilor fiscale, facturilor de expediţie şi copii de pe acestea (agenţii economici vor primi subvenţii pentru suma achitată la procurarea echipamentului şi utilajului prin intermediul Proiectului de asistenţă tehnică 2KR, depunînd documentele confirmative) sau invoice (spre subvenţionare se vor propune sumele fără T.V.A.); e) actele care confirmă dreptul de deţinător al terenurilor agricole.
Solicitanţii de mijloace financiare a căror destinaţie este prevăzută la pct.25 lit.a) depun suplimentar actul de recepţie şi actul de instalare a modulelor de sere, a utilajului şi a echipamentului, vizate de şeful direcţiei raionale pentru agricultură şi alimentaţie. Comisia locală de profil examinează documentele prezentate şi întocmeşte un proces-verbal care se depune la comisia centrală de profil. În cazul acceptării compensării prevăzute de prezentul regulament, din sumele indicate în facturile fiscale, facturile de expediţie sau invoice, pe versoul originalelor facturilor se face menţiunea „compensat ___%”. 27.
Agenţii economici care solicită subvenţiile prevăzute la prezenta secţiune depun la comisia locală de profil următoarele documente:
 a) cerere de acordare a mijloacelor financiare;
 b) documentaţia de proiect;
c) planul de afaceri.

Persoanele fizice depun suplimentar:
 a) certificatul de confirmare a contului bancar;
 b) copie de pe buletinul de identitate. Sînt de asemenea acceptate la concurs gospodăriile ţărăneşti şi alţi producători agricoli care nu sînt plătitori ai T.V.A. Comisia locală de profil examinează documentele depuse şi întocmeşte un proces-verbal care se trimite comisiei centrale de profil. Agenţii economici selectaţi primesc prima tranşă (avans) în proporţie de 50% din subvenţia acordată în baza depunerii la comisia centrală de profil: - a facturii fiscale sau invoice; - a declaraţiei vamale (copia şi originalul pentru verificare).
Cea de-a doua tranşă a subvenţiei acordate solicitantului se transferă după depunerea la comisia centrală de profil a copiei (şi originalului pentru verificare) de pe actul de recepţie (dare în exploatare) a obiectivului construit (reutilat), finalizat, vizat de comisia locală de profil. 28. În baza procesului-verbal al comisiei centrale de profil, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare perfectează, în termen de 10 zile, dispoziţii de plată trezoreriale, pe care le depune, în modul stabilit, la Ministerul Finanţelor.
 Pe măsura depunerii dispoziţiilor de plată trezoreriale, Ministerul Finanţelor transferă integral beneficiarilor suma compensării parţiale a cheltuielilor suportate. Comisia locală de profil, după examinarea documentelor depuse de solicitanţi, întocmeşte procesul-verbal, completează borderoul cererilor solicitanţilor conform Anexei 7 şi le prezintă Comisiei centrale de profil. Prezentarea actelor Comisiei centrale de profil se face pe parcursul întregului an calendaristic, termenul limită fiind până la 01 decembrie 2009.


Anexa 4 COORDONAT: Şeful direcţiei raionale agricultură şi alimentaţie_____________________ „_____” ___________________2009 C E R E R E de subvenţionare a investiţiilor în producerea legumelor pe teren protejat Întreprinderea (Subsemnatul)*, ___________________________________________________ (solicitantul-denumirea completă a întreprinderii sau numele, prenumele persoanei fizice) din _______________________, _______________________, _______________________, (localitatea) (comuna) (raionul/municipiul) solicită (solicit) compensarea investiţiilor efectuate la procurarea modulelor de sere, utilajului şi echipamentului necesar produceri legumelor pe teren protejat (sere şi solarii), din contul mijloacelor destinate subvenţionării producătorilor agricoli pe anul 2009. 1. Suprafaţa terenului protejat constituie _______________m2 , pe care cultivăm următoarele culturi: _______________m2 , _______________m2 , _______________m2 , _______________m2 , 2. Specificarea achiziţiilor efectuate în anul 2009: nr. crt. Furnizorul Nr. şi data facturii prezentate Specificarea mărfii Suma totală a mărfii, fără TVA şi cheltuielile de transport (lei) Mărimea subvenţiei solicitate (lei) Numărul de identificare de stat - codul fiscal (IDNO) _______________________________ Cod fiscal (în cazul Gospodăriilor Ţărăneşti sau persoanle fizice) ________________________ Contul curent în MDL _____________________________ în Banca Comercială ___________________________________ filiala __________________ (denumirea băncii) Codul bancar ________________________________________________________________ L.Ş. _______________ (____________________________) (semnătura) (numele şi prenumele conducătorului) Telefoane de contact: ___________________; ___________________ _______________ Notă:* - se vor radia cuvintele ce nu corespund cazului Anexa 5 BORDEROUL CERERILOR de subvenţionare a investiţiilor în producerea de legume pe teren protejat nr. crt. Localitatea Agentul economic, rechizitele bancare Furnizorul (codul fiscal) Nr. şi data facturii prezentate Specificarea mărfii Suma totală a mărfii, fără TVA şi cheltuielile de transport (lei) Mărimea subvenţiei calculate - 30% (lei) Semnează Preşedintele comisiei raionale _____________________ Secretarul comisiei raionale _____________________


sursa. http://www.maia.gov.md/doc.php?l=ro&idc=84&id=13549

Recomandări pentru cultivarea legumelor în sere şi solarii și metodele de încălzire și de producere în seră.

Iarna nu a fost prea aspră pentru legumicultori. În aceste condiţii s-au putut efectua cu bine lucrările specifice în sere şi solarii - strângerea tuturor resturilor, dezinsecţia solului şi a scheletului plantelor,tratamente efectuate la sol pentru dăunători şi bolile care ar puteapersista la nivelul solului. Legumicultorii au plantat deja în spaţiileprotejate salata, spanacul, ceapa verde şi usturoiul. Până în acestmoment, culturile au vegetat foarte bine dar trebuie întreţinute.


Cum se întreţine microclimatul în sere?O condiţie esenţială pentru dezvoltarea plantelor în parametrii optimieste asigurarea unui microclimat adecvat. Potrivit doamnei FloareaBurnichi, director ştiinţific la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltarepentru Legumicultură din Buzău, pentru protejarea culturilorlegumicole se folosesc mai multe metode. În primul rând, se izoleazăfoarte bine structura, în funcţie de materialul din care este construităsera sau solarul, fie că este policarbonat sau sticlă, fie că este vorba defolie cu pernă de aer. În plus, este necesară dublarea pereţilor cu folie.Un alt element important sunt tunelele care, practic, creează straturi deaer. În acest mod, aerul se încălzeşte mult mai uşor şi se obţine odublă protecţie. Dacă avem mai multe compartimente, pe ambele părţiale pereţilor se dublează folia. Acest lucru va conduce la un plus decinci grade în condiţii de nebulozitate relativă. Se recomandă, deasemenea, o uşoară aerisire în special în zilele cu soare.

Cum producem răsadurile? În această perioadă a anului se dă startul pentru producerea derăsaduri penru culturile timpurii. Este important modul cum pregătimsolul pentru înfiinţarea acestor culturi. În primul rând, trebuie să avemmaterialele cu care să pregătim patul germinativ. Semănatul poate fifăcut direct în pat germinativ sau în paleţi alveolă. Floarea Burnichi,director ştiinţific la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentruLegumicultură din Buzău, recomandă ca patul germinativ să fiepregătit dintr-un amestec de pământ, mraniţă, turbă şi ceva nisip,pentru o aeraţie corespunzătoare. Cum procedăm? Se întinde un patgros de vreo zece centimetri în spaţiul în care am decis că vom produce răsadurile, apoi vom semăna după ce s-a facut dezinsecţiasolului şi s-a nivelat terenul corespunzător. Este foarte importantăaceastă nivelare a terenului pentru ca udatul semănăturii să se facăcorespunzător şi seminţele „să nu fugă”, adică să nu existe diferenţe larăsărit. Se poate folosi chiar şi o nivelă cu bulă pentru a avea un terennivelat corespunzător sau o scândură dreaptă, bine rotunjită. Dupăaceastă lucrare urmează semănatul. Doamna Floarea Burnichirecomandă seminţele de legume româneşti, pentru gustul şi calitateaacestora, dar şi pentru preţul accesibil. Există şi hibrizi străini decalitate, însă mare atenţie la ceea ce cultivaţi, deoarece dacă nu au fosttestaţi în condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre puteţi avea surprizasă nu se comporte corespunzător.

Semănatul în condiţii optimeVarza timpurie şi conopida trebuie să fi fost deja semănate. În lunafebruarie începe semănatul tomatelor timpurii, vinetelor, ardeiului grasşi ardeiului iute. În spaţii protejate se seamănă, de asemenea, salata.După ce am semănat trebuie să acoperim cu un strat corespunzător depământ, de turbă cu nisip sau mraniţă. De preferat este să folosimturba, pentru că este deja sterilă şi eliminăm din start o serie de factoricare ar putea duce la îmbolnăvirea răsadului. Stratul nu trebuie să fiefoarte gros, astfel încât seminţele să poată răsări corespunzător.Atenţie la umiditate şi coropişniţe! Umiditatea excesivă poate conducela îmbolnăvirea plantelor sau putrezirea seminţelor, iar coropişniţelepot deranja patul în care am semănat. În această perioadă esteimportant să ne aprovizionăm cu tăviţe şi paleţi alveolari, dacă nu amsemănat direct în paleţi, ca să putem repica în momentul în careplantele au atins faza de patru frunzuliţe, două cotiledonare şi încădouă frunze adevărate.

Avantajele cultivării legumelor în sere și cantitatea de legume(Castraveți,ardei,tomate,vinete) la unitatea de suprafață(hectar).

Culturile forţate şi protejate de legume au luat o mare extindere pe plan mondial. Şi în ţara noastră au fost preocupări susţinute pentru dezvoltarea acestui sector.

Prin culturile forţate se obţin producţii de legume proaspete şi în extrasezon, necesitatea consumului de legume în sezonul rece fiind evidentă datorită valorii alimentare a acestora şi mai ales a conţinutului ridicat în vitamine şi săruri minerale.

Prin cultura forţată a legumelor (în sere) se obţin producţii foarte mari la unitatea de suprafaţă, producţii ce depăşesc 150 t/ha la tomate, 250 t/ha la castraveţi, 40-60 t/ha la ardei şi vinete etc. Desigur că pe plan mondial, prin metode speciale, s-a ajuns la producţii de 700-800 t/ha la castraveţi, 500-600 t/ha la tomate, 300 t/ha la vinete şi 250 t/ha la ardei.

Prin valorificarea legumelor obţinute în sere se realizează mari venituri la unitatea de suprafaţă, inclusiv în valută, dacă se face export cu asemenea produse.

De asemenea, prin cultura legumelor în sere se asigură o folosire permanentă a forţei de muncă, acesta fiind un sector cu „foc continuu“, fără pauze tehnologice în cursul anului.

Cultura legumelor în solarii prezintă numeroase avantaje. În felul acesta se pot obţine producţii mai timpurii cu 3-5 săptămâni faţă de cultura de câmp, mai ales la speciile pretenţioase faţă de temperatură, cum sunt: tomatele, ardeii, vinetele, pepenii galbeni, fasolea etc.

Culturile sunt ferite de intemperii, obţinerea producţiei fiind mult mai sigură.

Prin cultura legumelor în solarii se obţin producţii mai ridicate decât în câmp: 50-80 t/ha la tomate, 40 t/ha la ardei şi vinete, 70-80 t/ha la castraveţi, 10-15 t/ha la fasolea verde etc.

Cultura legumelor în solarii permite o eşalonare mai bună a producţiei pe o perioadă mai mare de timp. Solariile, ca şi serele, permit o folosire intensivă a suprafeţelor de teren prin culturi succesive şi asociate.

Cultura legumelor în solarii se practică atât toamna, cât şi primăvara. Toamna, în mod obişnuit, se cultivă salată, spanac, ceapă verde, usturoi pentru stufat, iar primăvara se continuă cu specii termofile (iubitoare de căldură), cum sunt tomatele, ardeii, vinetele şi castraveţii.

De o importanţă deosebită pentru fermieri este şi faptul că prin cultura legumelor în solarii se pot obţine importante venituri la unitatea de suprafaţă.

Printr-o exploatare raţională, folia de polietilenă poate fi folosită şi timp de 2 ani, situaţie în care cheltuielile se reduc în mod considerabil. Ba mai mult, în ultimul timp au apărut folii de material plastic care rezistă timp de 5-7 ani. Cheltuielile cu reamenajarea solarului nu se fac în fiecare an.

Pentru mulţi cultivatori amatori de legume în sere şi solarii se asigură consumul propriu, se pot crea disponibilităţi pentru valorificare pe piaţă, dar această activitate are şi un efect deconectant, recreativ, fiind generatoare de multiple satisfacţii.

Cultura legumelor în sere, solarii şi răsadniţe. Cele mai populare plante cultivate în seră.

• Cultura tomatelor
• Cultura ardeiului
• Cultura vinetelor
• Cultura castraveţilor
• Cultura pepenilor galbeni
• Cultura dovleceilor
• Cultura salatei
• Cultura spanacului
• Cultura cepei verzi
• Cultura pătrunjelului pentru frunze şi mărarului
• Cultura forţată şi protejată a verzei albe
• Cultura conopidei
• Cultura gulioarelor
• Cultura andivelor (Cicoarea de Bruxelles)
• Cultura ridichilor de lună
• Cultura morcovilor
• Cultura cartofilor
• Cultura fasolei
• Cultura ciupercii comestibile

Sere și Solarii moderne pentru cultivarea culturilor supeintensive. Creșterea planterol în seră în regim intensiv.

In ultimul timp, culturile superintensive de tomate castiga tot mai mult interes, mai ales ca urmare a construirii de sere noi, moderne cu posibilitati de control si dirijare a factorilor de vegetatie. Se apreciaza ca potentialul de productie, în astfel de sere, la o cultura prelungita de tomate (11 luni) ajunge la cca 62-65 kg/mp.

Din punct de vedere constructiv, spatiile moderne de productie sunt acoperite cu sticla sau folie de polietilena, avand înaltimea la coama de cca. 6-6,5 m, cu dotari care permit controlul conditiilor climaterice, fertilizarea computerizata, practicarea sistemelor de cultura fara sol etc.

Un alt element, deloc de neglijat in realizarea acestor producţii, il reprezinta gradul de iluminare la nivelul plantelor sau echivalentul acestuia în energie, care a fost estimat ca fiind optim la cca 1500 Jouli/cm?.

Optimizarea programelor de udare si fertilizare poate fi realizata computerizat pe baza acestui parametru, la fel si regimul termic, care trebuie corelat permanent cu lumina. In conditiile in care costurile cu energia termica in perioada rece sunt decisive în stabilirea pretului de productie este foarte important sa recurgem la toate masurile care pot contribuii la reducerea acestora.

Cu putina lumina

In perioadele cu lumina insuficienta exista deja solutia aplicarii unor tratamente foliare sau prin apa de udare cu un produs care are la baza acidul 5-aminolevulinic (Pentakeep) care determina cresterea continutului de clorofila din frunze dar si o rezistenta mai mare a plantelor la frig si o toleranta, de asemenea, mai mare la sarurile din substrat.

Despre soiurile de Tomate, Creșterea Roșiilor în seră sau în solare.Cantitatea de Tomate la hectar.Descrierea Soiurilor de Roșii.

ROXANA

Are o perioada de vegetatie cuprinsa între 110-112 zile, iar tulpina plantelor este cu crestere determinata.

Fructul este de forma rotund turtita, de culoare verde deschis, iar la maturitatea de consum rosu aprins.

Greutatea medie a fructului este de 100-150g.

Potentialul de productie al soiului este de 80-90 t/ha.

Este un soi tolerant la verticilioza si septorioza (patarea alba a tomatelor).

VIORICA

Are o perioada de vegetatie de 126 zile, iar tulpina plantelor este cu crestere determinata.

Fructul este rotund-înalt, rezistent la crapare, cu o greutate medie de 55-75 g, de culoare verde deschis si rosu închis la maturitatea de consum.

Concentrarea coacerii este de 83 % iar continutul în substanta uscata este de 5,3

– 5,5 %.

Potentialul de productie este cuprins între 70 – 80 t/ha.

Soiul este tolerant la alternarioza tomatelor.

PONTICA

Are o perioada de vegetatie cuprinsa între 110 si 120 zile, iar tulpina plantelor este cu crestere determinata (60 – 70 cm).

Fructul este sferic-turtit, de culoare verde deschis cu o zona verde închis în jurul pedicelului.

La maturitatea de consum culoarea fructelor este rosu întens, uniform colorat, iar greutatea medie a fructului este de 90-150g.

Gradul de concentrare a coacerii fructelor pe planta este de 84-86%, cu o buna fermitate a fructelor, iar continutul în substanta ucata este de 4,8-6,3%.

Potentialul de productie este de 85-95 t/ha.

Soiul este rezistent la verticilioza si tolerant la bacterioze.

Buzau 22

Soi semitardiv, cu crestere determinată, viguros. Fruct mare, greutate medie ~180 g, de formă globulos-turtită. Suprafaţa fructului - netedă uşor costată, culoare roşie uniformă pe toată suprafaţa. Fructul îşi păstrează fermitatea pe teren timp de 10-12 zile. Se cultivă în toate zonele favorabile culturii tomatelor. Tolerant faţă de atacul principalilor agenţi patogeni. Potenţialul de productie - 70-80 t/ha. În condiţii foarte bune de cultură poate produce până la 90-100 t/ha.

Buzau 47

Soi semitimpuriu, cu creştere determinată, vigoare mijlocie. Fruct mijlociu, greutate ~100 g, formă sferică, uşor turtită. Suprafaţa fructului este netedă, de culoare roşie-uniformă. Fruct ferm, coacere concentrată, conţinut ridicat în substanţe utile - recomandat pentru industrializare, putându-se recolta mecanizat. Se cultivă cu succes în toate zonele favorabile culturii tomatelor. Tolerant faţă de boli. Potenţialul de producţie - între 50-70 t/ha, ajungând chiar la 85 t/ha.

Buzau 1600

Soi semitardiv de tomate, cu creştere nedeterminată, viguros. Fruct mare, ~200 g, de formă sferică. Suprafaţa fructului - netedă, de culoare roşie uniformă. Fructul este ferm, nu crapă. Se cultivă în toate zonele favorabile culturii tomatelor. Tolerant faţă de atacul principalilor agenţi patogeni. Potenţialul de producţie - 60-80 t/ha. Cu tehnologie optimizată, producţia poate creşte până la 150 t/ha.

Siriana - hibrid

Hibrid timpuriu, cu creştere nedeterminată, destinat cultivării în spaţii protejate şi câmp deschis. Capacitate de producţie deosebită, bună rezistenţă la transport, perfect adaptat la condiţiile agro-pedologice ale zonei.

Kristin

Soi semitimpuriu destinat industrializării şi consumului în stare proaspătă. Se remarcă printr-o mare capacitate de producţie, coacere concentrată, coloritul roşu aprins al fructelor şi conţinutul ridicat de substanţă uscată.

Cireasa L2

Soi de tomate tip cireaşă, cu creştere nedeterminată, productiv, destinat cultivării în spaţii protejate şi câmp deschis. Fructele rotund înalte, de circa 25 g, se remarcă prin gustul plăcut, dulce, coloritul roşu intens şi aroma deosebită. Se pot recolta şi în ciorchine. Destinat consumului în stare proaspătă şi industrializării - conservate la borcan în suc de tomate. Rezistenţă bună la depozitare. Plasticitate ecologică mare.

Despre componenta chimica a Tomatelor și beneficiile pentru sănătate în urma consumului de Roșii.

Starea de sanatate a populatiei este conditionata de o hrana echilibrata in care tomatele ocupa un loc aparte. Ele sunt o sursă de vitamine, saruri minerale usor asimilabile, cu influenta directa asupra metabolismului si a proceselor de digestie a alimentelor. Consumul redus sau lipsa legumelor în sezonul rece (noiembrie-mai) dezichilibrează nutritia si implicit organismul uman, care este nevoit să se alimenteze numai cu produse bogate in proteine de origine animala, grasimi si clucide din paine. De aceea cercetarile intreprinse demonstreaza ca tomatele fortate (in sere incalzite) pot contribui substantial la eliminarea deficientelor aratate mai sus. In mod cert tomatele nu trebuie sa lipseasca de pe masa in timpul iernii.

Fata de un consum de legume de sera, pe cap de locuitor de 15 kg in Olanda, in tara noastra consumul a scazut după 1989 de la 2,3 kg, in perioada de iarna, la 0,2 kg in anul 2002. Binenteles ca in cadrul legumelor de iarna cel mai mare procent il au tomatele si castravetii. Daca ne gandim ca in viitor, consumul de legume de sera va creste de cateva ori, investitia intr-o sera, pentru cultivarea tomatelor si complementar a altor legume, este foarte rentabila.

O parte din cantitatea de tomate care se vor produce in sera se poate comercializa la export la preturi foarte bune respectiv 350-550 de euro/tona de tomate.

Din cele prezentate rezulta ca terenul arabil din ferma legumicola va putea fi exploatata cel mai bine prin infiintarea de sera dotata cu instalitii de irigare prin picurare, climatizare si incalzire performante. astfel se poate obtine doua cicluri de tomate intr-un an. Eficienta exploatatiei agricole va creste datorita utilizarii tehnologiilor si utilajelor performante. Insasi reducerea pierderilor, care este un alt deziderat al proiectului de investitii, are ca efect direct cresterea eficientei.

In conditiile in care caracterul limitat al resurselor este tot mai accentuat se impune o rationalizare a pierderilor de orice natura. In acest sens se vor adapta un sistem si instalatii ieftine pentru incalzirea serelor, ceea ce ar reduce costurile cu agentul termic.

Se vor folosii serele pentru productia extratimpurie utilizind agro-energia si i primul rand energia solara. Se vor folosii marketingul pe piata interna si externa si se va putea relua exportul cu legume de calitate in sezomul rece al anului.

Diversificarea productiei ofera o mai mare stabilitate societatiii comerciale, fara de care nu si-ar putea pastra pozitia pe piata si nu si-ar largi volumul de activitate.

Tomatele reprezinta una dintre cele mai importante specii legumicole din tara noastra. Acest lucru se datoreaza faptului ca pot fi consumate in numeroase moduri: in stare proaspata, ca salata simpla sau amestecata cu alte legume, ca preparate in ciorbe, sosuri, ghivece, rosii umplute etc, prelucrate industrial sub forma de pasta, bulion, conserve, sucuri simple sau picante etc.

Tomatele cultivate in sere au nevoie de multa atentie in cea ce priveste regimul de irigare. Tomatele au o valoare alimentară ridicata datoria continutului fructelor in carotem, in vitamine (B1, B2, B6, C, K), in saruri (fier, magneziu, sodiu, potasiu, fosfor, fluor), in zaharuri, aminioacizi şi acizi organici.

Din productia rezultata pe un hectar se pot obtine 2660 kg substanta uscata totală, 1384 kg zaharuri, 1444 kg proteina bruta, 228 kg substante minerale si 10 kg acid ascorbic. Din cauza excesului de baze, tomatele actioneaza fiziologic alcalinizant, fapt favorabil pentru organismul uman.

Productiile medii/ha, in conditii de sera, sunt de 446,6 t/ha în Olanda, 333,3 t/ha în Belgia, 275,1 t/ha în Finlanda, 150,5 t/ha în Germania.

Conform bugetelor de venituri si cheltuieli, se estimeaza venituri la tomate in felul urmator, pe o suprafaţă de 0,2 ha;

· producţia medie vândută de 40000 kg;

· venituri nete de 100 000 lei;

· si cel puţin 70% din intreaga productie obtinuta valorificata prin contractului de vanzare-cumpărare;

In estimarea veniturilor din exploatare s-a avut in vedere scenariul in care productia va fi comercializata prin grupurile de producatori. Astfel vom putea previziona si o crestere a veniturilor cu pana in 5%. Pe masura ce va creşte volumul de activitate vor creste proportional si veniturile degajand un excedent de exploatare superior.

Tot in cadrul veniturilor se pot mentiona platile directe si complemetare precum si sprijinul national pentru stimularea productiei de tomate de sera.

Încalzire cu energie geotermală pentru creșterea legumelor în sere,solare și răsadnițe.

Clientii lor sunt din Olanda, Germania, Europa, Statele Unite si Japonia. Pieter WIJNEN, impreuna cu fratele fac culturi integrate de legume. Acest lucru inseamna ca incearca sa cultive intr-un mod cat mai durabil din punct de vedere al energiei, apei si pesticidelor conventionale. Consumatorii sunt din ce in ce mai preocupati de siguranta alimentara, durabilitate si mediul inconjurator. Compania lor incearca sa ia in considerare cat mai mult posibil aceste preocupari.

Pana in prezent au folosit gazul pentru incalzirea serelor, dar se consuma foarte mult gaz. Exista o noua tehnica: energia geotermala; se poate sapa un put adanc de 2 km. Acolo apa are o temperatura de 80 °C. Apoi, se pompeaza apa fierbinte pentru a incalzi serele. Aceasta duce la o reducere de 90% a emisiilor de CO2. Fratii WIJNEN au primit o subventie de 15% de la Uniunea Europeana pentru proiectul lor privind utilizarea energiei geotermale. Acest lucru i-a ajutat sa obtina mai usor imprumuturi de la banci pentru a finanta proiectul.

Totul se reduce la un singur lucru: consumatorul doreste din ce in ce mai mult ca producatorii sa aiba grija de natură. Exista poluare in agricultura, dar modul in care se lucreaza acum la serele Venlo Wijnen Square Crops este este mult mai ecologic decat in trecut. Pentru ca este o companie relativ mare, inseamna ca pot folosi tehnologii cum ar fi energia geotermala.

Lucrări de cultivare a tomatelor în seră, Lucrările de îngrijire a roșiilor în sere.

In luna aprilie se executa la tomatele din sera:
Dirijarea factorilor de mediu;
Distrugerea buruienilor;
Copilitul;
Palisatul;
Defolierea;
Stimularea fructificarii.


Dirijarea factorilor de mediu.
Lumina naturala este dirijata in perioada septembrie - aprilie prin curatirea sticlei, pentru a asigura o cantitate cat mai mare de lumina. Incepand din luna mai se reduce insolatia prin stropirea sticlei cu emulsii opacizante (cu huma, creta sau slam 20%).
Temperatura in sere trebuie asigurata la minim 16 grade C, noaptea si intre 18-22 grade C, ziua, in functie de seninatatea cerului. In perioda fructificarii temperatura aerului trebuie sa fie cumprinsa intre 22 si 25 grade C.
Umiditatea solului nu trebuie sa scada sub 65% din capacitatea de camp a apei.
Umiditatea relativa a aerului la tomatele de sera se mentine intre 55-70%.
Aerisirea in sere se intensifica atunci cand temperatura in aer depaseste 20 grade C, si se continua in toate zilele de vara. Pentru dirijarea continutului de CO2 aerisirea se face pe durata scurta atunci cand temperatura este mai scazuta. In zilele calduroase se aeriseste puternic, pentru ca temperatura sa nu depaseasca 30 de grade.

Distrugerea buruienilor
Acolo unde nu s-au aplicat erbicide, se vor aplica prasile manuale. Conditiile din sere sunt deosebit de favorabile pentru majoritatea buruienilor. Gradul de imburuienare in spatiile protejate este mult mai mare. Tocmai de aceea este necesar ca inainte de plantarea cu 2-3 zile sa se aplice erbicide.
Erbicidele care se aplica inaintea operatiunii de plantat sunt: Sencor 70WP in doza de 0,3 - 0,5 l/ha;Treflan 24 EC in doza de 6 l/ha; Drevinol 45 F in doza de 3 l/ha. Erbicide se incorporeaza imediat in sol.

Copilitul
Copilitul se executa atunci cand lastarii laterali au 5 - 10 cm lungime, faza in care se pot rupe usor cu mana. Copilii mai mari de 20 - 40 cm diminueaza productia cu pana la 20 %
In conditii speciale la culturile mai tarzii in sera se poate mentine un copil cu 1-2 inflorescente pentru a creste productia.
De asemenea se poate utiliza un copil terminal cu 2-4 inflorescente pentru a prelungii recoltarile atunci cand conditiile sunt favorabile.


Palisatul
In mod normal sutinerea plantelor se face pe snur din sfoara, care se leaga la capatul de baza plantei, la circa 10 cm de nivelul solului, iar la celalat capat se leaga de sarma orizontala, afalat obisnuit la 2 m inaltime, asigurand si o rezerva de alungire ulterioara.
Se va avea in vedere ca legatura snurului pe tulpina sa nu fie prea stransa. Pe masura cresterii plantelor acestea se rasucesc in jurul sforii, dupa doua frunze, intot deauna in acelasi sens.


Defolierea
Defolierea incepe cu frunzele bazale, moarte, imbatranite, ingalbenitite atacate de boli si daunatori.
Prin acesata lucrare se imbunatateste si circulatia aerului la nivelul solului, care favorizeaza omogenizarea aerului din sera.
Defolierea se face de la baza plantei si pana la 2-3 frunze sub inflorescenta care are fructe de 10-20 mm in diametru. Pe masura recoltarii fructelor din inflorescenta va avansa si defolierea


Stimularea fructificarii
Temperatura aerului pentru germinarea polenului trebuie sa fie cuprins intre 20-28 grade C, iar umiditatea relativa aerului trebuie sa fie intre 60 - 70 %.
Pentru polenizare se recurge la vibrarea mecanica a plantelor prin baterea sarmelor orizontale cu un bat sau prin vibratoare electrice. Sporul de productie prin vibrare este de 14%.
Pentru imbunatatirea legarii fructelor se mai aplica regulatori de crestere specifici: Tomafix in doza de 0,03-0,05%; Tomatoset in doza de 0,5 - 1%; No - seed in doza de 0,1%, Tomatostim in doza de 3%. Flori se deschise sunt imbaiate cu un jet foarte fin. Sporul de productie prin aplicarea regulatorilor ajunge la 10%.
Inainte de plantare in sere cu o saptamana, rasadul va fi tratat cu Cycocel in doza de 0,1-0,15 %.
Pentru grabire amaturarii fructelor si cresterii productiei timpurii de tomate se aplica Ethrel (250-500ppm) in faza de banut. Tratamentul se mai poate face si dupa recoltarea fructelorin stare verde prin imbaierea acestora in solutia de Ethrel (1000 - 2500 ppm)