Cum se cultiva legumele in sera? Pregatirea Locului si a serei.

Alegerea locului
Locul ideal pentru construirea unei sere este unul in care lumina sa aiba intensitate mare, temperaturi moderate si umiditate scazuta pe perioada iernii. Existenta utilitatilor in imediata apropiere va reduce costurile initiale. Evitati sa construiti sera langa case sau copaci care fac umbra, desi acestea pot avea rol de bariera naturala impotriva frigului si vantului.

Daca veti folosi chiar solul din gradina pentru cultivarea legumelor, este recomandabil sa alegeti un loc din curte care sa aiba pamant usor drenabil. Cel mai portivit este pamantul nisipos. De asemenea, o sursa de apa este foarte importanta. Concentratiile mari de sare din apa sau pamant reduc semnificativ recoltele. In situatiile in care pamantul existent nu e bun, gradinarii ar trebui sa aduca pamant din alta parte sau sa cultive numai acele legume care s-ar adapta la conditiile respective.

Constructia serei
Cand va ganditi la design-ul serei, exista trei factori de importanta majora pe care trebuie sa ii aveti in vedere: rezistenta, gradul de iluminare naturala si costurile. Rezistenta se refera la zapada si vant. Pantele acoperisului trebuie sa fie la cel putin 28� iar aerul cald din sera trebuie sa previna acumularea de zapada pe acoperis. Colturile serei si acoperisul trebuie intarite cu grinde - asta le va face destul de rezistente pentru a rezista la vant, mai ales primavara. De asemenea, grindele acoperisului trebuie sa sustina si vitele de castraveti. Pentru serele permanente e de preferat sa aveti o temelie de ciment, iar usa trebuie sa fie mare.

Fara a sacrifica rezistenta si siguranta serei, elementele de structura trebuie mentinute la minim, pentru a face loc unei cantitati cat mai mari de lumina. Materialele peretilor si acoperisului trebuie sa fie transparente. De asemenea, firele electrice, sistemele de irigatie si tevile de incalzire trebuie mentinute la minim. Structurile de suport trebuie vopsite cu vopsea de culoare deschisa, pentru a reflecta cat mai multa lumina.

Cele mai multe plantelor crescute in sera au nevoie de lumina cu lungimea de unda intre 400 si 700 nanometrii - aceasta lungime de unda este numita radiatie activa din punct de vedere fotosintetic. Majoritatea materialelor de constructie pentru sere lasa sa treaca lumina cu aceste caracteristici. Polietilena si fibra de sticla tind sa imprastie lumina, in timp ce acrilul si policarbonul lasa radiatiile sa treaca. Lumina difuza sau directa e benefica fiecarei plante de sera pentru ca reduce excesul de lumina pentru partea superioara a frunzei si cresc gradul de lumina reflectata pe partea inferioara a acestora.

Serele cu pereti de plastic au cateva avantaje fata de cele de sticla, cel principal fiind legat de costuri. De asemenea, plasticul se adapteaza mai usor diferitelor modele de sere, e usor, relativ usor de montat si in general rezistent.

Tipuri de materiale de constructie pentru sere
- Acrilul este rezistent la intemperiile vremii, nu se sparge usor si este foarte transparent. Rata de absorbtie a radiatiilor este mai mare decat la sticla; folia dubla de acril transmite aproape 83% din lumina si reduce cantitatea de caldura pierduta la numai 20-40%. Materialul nu se ingalbeneste. Dezavantajul este ca este ca poate lua foc, este scump si se zgarie foarte usor.
- Policarbonul rezista mai bine la impact si este mai flexibil, mai usor si mai ieftin decat acrilul. Foliile duble de policarbon transmit in jur de 75-80% din lumina si reduc pierderea de caldura la 40%. Materialul se zgarie usor, are o rata mare de contractie si in aproximativ un an incepe sa se ingalbeneasca si sa isi piarda din transparenta.
- Panourile de poliester cu fibra de sticla sunt durabile, arata bine si au un pret moderat. In comparatie cu panourile de sticla sunt mai rezistente la impact si transmit un pic mai putina lumina; in timp se ingalbenesc.
- panourile de polietilena sunt foarte ieftine dar nu pot fi folosite decat temporar, nu arata foarte bine si trebuie intretinute cu mai multa atentie decat celelalte. Este distrus foarte repede de razele ultraviolete ale soarelui; daca e tratat cu substante speciale dureaza cu 12-24 de luni mai mult decat cele netratate. 
- polivinilul are o rata foarte mare de emitere a radiatiilor si de aceea cresc temperatura in sera pe perioada noptii. Este mai scump decat polietilena si tinde sa acumuleze praf.

Controlul temperaturii
Acest aspect este foarte important in sera, atat pentru dezvoltarea vegetativa, cat a fructelor. Pentru a determina nivelul de caldura necesar, mai intai trebuie sa stiti temperaturile minime de care are nevoie fiecare cultura in parte, temperatura minima din exteriorul serei si suprafata serei. Vantul si asezarea serei influenteaza pierderea de caldura.

Si racirea este la fel de importanta. Racirea prin evaporare este o metoda eficienta si economica de a scadea temperatura din sera. O ventilatie corespunzatoare este importanta nu numai pentru controlul temperaturii cat si pentru inlocuirea cantitatii de dioxid de carbon si controlul umiditatii. O umiditate peste 90% duce la aparitia unor boli la plante. Cel mai des sunt folosite ventilatoare pe acoperis pentru serele din panouri de plastic si cele laterale pentru ventilatie si racire. Ventilatoarele trebuie instalate cat mai sus posibil pe perete. Primavara tarziu sau vara devreme este posibil sa fie nevoie sa umbriti sera, daca temperaturile urca prea mult.

Incalzirea, racirea si ventilatia trebuie sa fie asigurate de sisteme automate pentru a asigura conditiile perfecte si pentru a usura munca.

SolulCel mai usor mod de a porni cultivare legumelor in sera este folosirea pamantului din apropiere, cu conditia sa fie usor drenabil. Calitatea pamantului poate fi imbunatatita daca seadauga balegar sau compost, inante de fumigare. Pamantul trebuie fumigat sau sterilizat cu abur cu cel putin doua saptamani inainte de plantarea legumelor. Daca este sterilizat cu abur, mentineti o temperatura de 82�C timp de cel putin 4 ore. Evitati cultivarea adanca dupa sterilizare pentru a preveni reintroducerea semintelor de buruieni si a organismelor daunatoare de sub nivelul la care a patruns sterilizarea.

Inainte de plantare e bine sa testati calitatea pamantului pentru a determina cantitatea de fertilizator care trebuie aplicata fiecarei recolte. Toate substantele fertilizatoare cu fosfor si potasiu trebuie aplicate inainte de plantare si incorporate direct in pamant. Fertilizatoarele cu nitrogen se aplica in etape: o parte inainte de plantare si restul intimpul perioadei de dezvoltare. Alte substante fertilizatoare secundare se aplica numai cand e necesar.

Cultivarea hidroponica
Presupune cultivarea legumelor in sera, in nisip, pietris sau amestecuri fara pamant, in pungi, tuburi, cazi, budoane, vase arangate in asa fel incat sa permita circulatia unei substante nutritive necesara pentru cresterea plantelor. Spre deosebire de culturile traditionale, cele hidroponice au nevoie de ingrijire foarte atenta. Desi exista sisteme automate de fertilizare si irigare, aceste atrebuie monitorizate permanent. Cultivatorii trebuie sa aiba cunostinte foarte aprofundate despre caracteristicile plantei, balanta substantelor nutrivive si despre fiziologia plantei. Metoda hidroponica permite cultura legumelor in sera, inzone in care pamantul nu este destul de bogat.

Legume potrivite pentru cultivarea in sera
Rosiile sunt legumele cele mai mult cultivate in sere, urmate de castraveti. Ambele se pot cultiva in afara sezonului (toamna, iarna si primavara). Alte legume sunt vanata, ardeii rosii, si ierburi precum patrunjelul.

Dioxidul de carbon
S-a descoperit ca marirea cantitatii de dioxid de carbon in sera creste semnificativ recoltele de rosii sau alte legume. Surplusul de dioxid de carbon este cel mai eficient atunci cand sera a fost inchisa mai multe zile la rand, fara sistemul de ventilatie pornit.

Managementul integrat al daunatorilor
Este o abordare holista asupra controlului daunatorilor care nu include folosirea pesticidelor in sera. Mai degraba, pesticidele sunt folosite in combinatie cu metode de control natural, mecanic si biologic al culturilor. Utilizarea scazuta a pesticidelor in schimbul taierilor mai eficiente reduc nu numai efectele adverse ale chimicalelor asupra oamenilor si mediului, dar si sansele ca daunatorii sa se adapteze la ele.

Subvenționare pentru Stimularea investiţiilor în producerea legumelor pe teren protejat şi în procurarea echipamentului şi utilajului pentru întreprinderile mici şi mijlocii de procesare în Republica Moldova

B. Stimularea investiţiilor în producerea legumelor pe teren protejat şi în procurarea echipamentului şi utilajului pentru întreprinderile mici şi mijlocii de procesare, uscare şi congelare a fructelor şi legumelor, amplasate în localităţi rurale, şi pentru casele de ambalare şi frigidere 25. Mijloacele financiare prevăzute în prezenta secţiune sînt destinate: a) compensării în proporţie de 30% din costul modulelor de sere, al echipamentului şi al utilajului procurat, inclusiv prin intermediul Proiectului de asistenţă tehnică pentru fermierii neprivilegiaţi (2KR), necesare producerii legumelor pe teren protejat (sere şi solarii);
Cererea de acordare a mijloacelor financiare din fondul pentru subvenţionarea investiţiilor în producerea legumelor pe teren protejat, se completează conform modelului stabilit în Anexa 4. Important !!! Persoanele fizice prezintă suplimentar: - 2 copii a certificatul de confirmare a contului bancar; - 2 copii a buletinului de identitate. Comisia locală de profil, după examinarea documentelor depuse de solicitanţi, întocmeşte procesul-verbal, completează borderoul cererilor solicitanţilor conform Anexei 5 şi le prezintă Comisiei centrale de profil. Facturile fiscale, inclusiv invoice, se prezintă în original şi copiile acestora în 2 exemplare.

Prezentarea actelor se face pe parcursul întregului an calendaristic, însă pentru a beneficia de alocarea compensărilor la investiţiile efectuate în cursul anului urmează de a fi prezentate nu mai târziu de 01 decembrie 2009.
 b) compensării în proporţie de 40% din costul echipamentului tehnologic şi utilajului procurat şi instalat pentru întreprinderile de procesare, uscare şi congelare a fructelor şi legumelor, amplasate în localităţi rurale, şi pentru casele de ambalare şi frigidere. Important !!! Persoanele fizice prezintă suplimentar: - 2 copii a certificatul de confirmare a contului bancar; - 2 copii a buletinului de identitate.
Cererea de acordare a mijloacelor financiare din fondul pentru subvenţionarea procurării de echipament şi utilaj pentru întreprinderile mici şi mijlocii, de uscare şi congelare a fructelor şi legumelor, amplasate în localităţile rurale şi pentru casele de ambalare şi frigidere, se completează conform modelului stabilit în Anexa 6. 26.
Agenţii economici care solicită subvenţiile prevăzute la pct.25 lit.
a) depun la comisia locală de profil următoarele documente: a) cerere de acordare a mijloacelor financiare din fond, cu indicarea suprafeţei de teren protejat şi a echipamentului şi utilajului procurat; b) copie de pe certificatul de înregistrare a întreprinderii, copie de pe buletinul de identitate, după caz; c) copie de pe certificatul eliberat de banca comercială, în care va fi indicat contul în lei moldoveneşti (elementele de identificare bancare ale solicitantului);
d) originalele facturilor fiscale, facturilor de expediţie şi copii de pe acestea (agenţii economici vor primi subvenţii pentru suma achitată la procurarea echipamentului şi utilajului prin intermediul Proiectului de asistenţă tehnică 2KR, depunînd documentele confirmative) sau invoice (spre subvenţionare se vor propune sumele fără T.V.A.); e) actele care confirmă dreptul de deţinător al terenurilor agricole.
Solicitanţii de mijloace financiare a căror destinaţie este prevăzută la pct.25 lit.a) depun suplimentar actul de recepţie şi actul de instalare a modulelor de sere, a utilajului şi a echipamentului, vizate de şeful direcţiei raionale pentru agricultură şi alimentaţie. Comisia locală de profil examinează documentele prezentate şi întocmeşte un proces-verbal care se depune la comisia centrală de profil. În cazul acceptării compensării prevăzute de prezentul regulament, din sumele indicate în facturile fiscale, facturile de expediţie sau invoice, pe versoul originalelor facturilor se face menţiunea „compensat ___%”. 27.
Agenţii economici care solicită subvenţiile prevăzute la prezenta secţiune depun la comisia locală de profil următoarele documente:
 a) cerere de acordare a mijloacelor financiare;
 b) documentaţia de proiect;
c) planul de afaceri.

Persoanele fizice depun suplimentar:
 a) certificatul de confirmare a contului bancar;
 b) copie de pe buletinul de identitate. Sînt de asemenea acceptate la concurs gospodăriile ţărăneşti şi alţi producători agricoli care nu sînt plătitori ai T.V.A. Comisia locală de profil examinează documentele depuse şi întocmeşte un proces-verbal care se trimite comisiei centrale de profil. Agenţii economici selectaţi primesc prima tranşă (avans) în proporţie de 50% din subvenţia acordată în baza depunerii la comisia centrală de profil: - a facturii fiscale sau invoice; - a declaraţiei vamale (copia şi originalul pentru verificare).
Cea de-a doua tranşă a subvenţiei acordate solicitantului se transferă după depunerea la comisia centrală de profil a copiei (şi originalului pentru verificare) de pe actul de recepţie (dare în exploatare) a obiectivului construit (reutilat), finalizat, vizat de comisia locală de profil. 28. În baza procesului-verbal al comisiei centrale de profil, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare perfectează, în termen de 10 zile, dispoziţii de plată trezoreriale, pe care le depune, în modul stabilit, la Ministerul Finanţelor.
 Pe măsura depunerii dispoziţiilor de plată trezoreriale, Ministerul Finanţelor transferă integral beneficiarilor suma compensării parţiale a cheltuielilor suportate. Comisia locală de profil, după examinarea documentelor depuse de solicitanţi, întocmeşte procesul-verbal, completează borderoul cererilor solicitanţilor conform Anexei 7 şi le prezintă Comisiei centrale de profil. Prezentarea actelor Comisiei centrale de profil se face pe parcursul întregului an calendaristic, termenul limită fiind până la 01 decembrie 2009.


Anexa 4 COORDONAT: Şeful direcţiei raionale agricultură şi alimentaţie_____________________ „_____” ___________________2009 C E R E R E de subvenţionare a investiţiilor în producerea legumelor pe teren protejat Întreprinderea (Subsemnatul)*, ___________________________________________________ (solicitantul-denumirea completă a întreprinderii sau numele, prenumele persoanei fizice) din _______________________, _______________________, _______________________, (localitatea) (comuna) (raionul/municipiul) solicită (solicit) compensarea investiţiilor efectuate la procurarea modulelor de sere, utilajului şi echipamentului necesar produceri legumelor pe teren protejat (sere şi solarii), din contul mijloacelor destinate subvenţionării producătorilor agricoli pe anul 2009. 1. Suprafaţa terenului protejat constituie _______________m2 , pe care cultivăm următoarele culturi: _______________m2 , _______________m2 , _______________m2 , _______________m2 , 2. Specificarea achiziţiilor efectuate în anul 2009: nr. crt. Furnizorul Nr. şi data facturii prezentate Specificarea mărfii Suma totală a mărfii, fără TVA şi cheltuielile de transport (lei) Mărimea subvenţiei solicitate (lei) Numărul de identificare de stat - codul fiscal (IDNO) _______________________________ Cod fiscal (în cazul Gospodăriilor Ţărăneşti sau persoanle fizice) ________________________ Contul curent în MDL _____________________________ în Banca Comercială ___________________________________ filiala __________________ (denumirea băncii) Codul bancar ________________________________________________________________ L.Ş. _______________ (____________________________) (semnătura) (numele şi prenumele conducătorului) Telefoane de contact: ___________________; ___________________ _______________ Notă:* - se vor radia cuvintele ce nu corespund cazului Anexa 5 BORDEROUL CERERILOR de subvenţionare a investiţiilor în producerea de legume pe teren protejat nr. crt. Localitatea Agentul economic, rechizitele bancare Furnizorul (codul fiscal) Nr. şi data facturii prezentate Specificarea mărfii Suma totală a mărfii, fără TVA şi cheltuielile de transport (lei) Mărimea subvenţiei calculate - 30% (lei) Semnează Preşedintele comisiei raionale _____________________ Secretarul comisiei raionale _____________________


sursa. http://www.maia.gov.md/doc.php?l=ro&idc=84&id=13549

Recomandări pentru cultivarea legumelor în sere şi solarii și metodele de încălzire și de producere în seră.

Iarna nu a fost prea aspră pentru legumicultori. În aceste condiţii s-au putut efectua cu bine lucrările specifice în sere şi solarii - strângerea tuturor resturilor, dezinsecţia solului şi a scheletului plantelor,tratamente efectuate la sol pentru dăunători şi bolile care ar puteapersista la nivelul solului. Legumicultorii au plantat deja în spaţiileprotejate salata, spanacul, ceapa verde şi usturoiul. Până în acestmoment, culturile au vegetat foarte bine dar trebuie întreţinute.


Cum se întreţine microclimatul în sere?O condiţie esenţială pentru dezvoltarea plantelor în parametrii optimieste asigurarea unui microclimat adecvat. Potrivit doamnei FloareaBurnichi, director ştiinţific la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltarepentru Legumicultură din Buzău, pentru protejarea culturilorlegumicole se folosesc mai multe metode. În primul rând, se izoleazăfoarte bine structura, în funcţie de materialul din care este construităsera sau solarul, fie că este policarbonat sau sticlă, fie că este vorba defolie cu pernă de aer. În plus, este necesară dublarea pereţilor cu folie.Un alt element important sunt tunelele care, practic, creează straturi deaer. În acest mod, aerul se încălzeşte mult mai uşor şi se obţine odublă protecţie. Dacă avem mai multe compartimente, pe ambele părţiale pereţilor se dublează folia. Acest lucru va conduce la un plus decinci grade în condiţii de nebulozitate relativă. Se recomandă, deasemenea, o uşoară aerisire în special în zilele cu soare.

Cum producem răsadurile? În această perioadă a anului se dă startul pentru producerea derăsaduri penru culturile timpurii. Este important modul cum pregătimsolul pentru înfiinţarea acestor culturi. În primul rând, trebuie să avemmaterialele cu care să pregătim patul germinativ. Semănatul poate fifăcut direct în pat germinativ sau în paleţi alveolă. Floarea Burnichi,director ştiinţific la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentruLegumicultură din Buzău, recomandă ca patul germinativ să fiepregătit dintr-un amestec de pământ, mraniţă, turbă şi ceva nisip,pentru o aeraţie corespunzătoare. Cum procedăm? Se întinde un patgros de vreo zece centimetri în spaţiul în care am decis că vom produce răsadurile, apoi vom semăna după ce s-a facut dezinsecţiasolului şi s-a nivelat terenul corespunzător. Este foarte importantăaceastă nivelare a terenului pentru ca udatul semănăturii să se facăcorespunzător şi seminţele „să nu fugă”, adică să nu existe diferenţe larăsărit. Se poate folosi chiar şi o nivelă cu bulă pentru a avea un terennivelat corespunzător sau o scândură dreaptă, bine rotunjită. Dupăaceastă lucrare urmează semănatul. Doamna Floarea Burnichirecomandă seminţele de legume româneşti, pentru gustul şi calitateaacestora, dar şi pentru preţul accesibil. Există şi hibrizi străini decalitate, însă mare atenţie la ceea ce cultivaţi, deoarece dacă nu au fosttestaţi în condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre puteţi avea surprizasă nu se comporte corespunzător.

Semănatul în condiţii optimeVarza timpurie şi conopida trebuie să fi fost deja semănate. În lunafebruarie începe semănatul tomatelor timpurii, vinetelor, ardeiului grasşi ardeiului iute. În spaţii protejate se seamănă, de asemenea, salata.După ce am semănat trebuie să acoperim cu un strat corespunzător depământ, de turbă cu nisip sau mraniţă. De preferat este să folosimturba, pentru că este deja sterilă şi eliminăm din start o serie de factoricare ar putea duce la îmbolnăvirea răsadului. Stratul nu trebuie să fiefoarte gros, astfel încât seminţele să poată răsări corespunzător.Atenţie la umiditate şi coropişniţe! Umiditatea excesivă poate conducela îmbolnăvirea plantelor sau putrezirea seminţelor, iar coropişniţelepot deranja patul în care am semănat. În această perioadă esteimportant să ne aprovizionăm cu tăviţe şi paleţi alveolari, dacă nu amsemănat direct în paleţi, ca să putem repica în momentul în careplantele au atins faza de patru frunzuliţe, două cotiledonare şi încădouă frunze adevărate.

Avantajele cultivării legumelor în sere și cantitatea de legume(Castraveți,ardei,tomate,vinete) la unitatea de suprafață(hectar).

Culturile forţate şi protejate de legume au luat o mare extindere pe plan mondial. Şi în ţara noastră au fost preocupări susţinute pentru dezvoltarea acestui sector.

Prin culturile forţate se obţin producţii de legume proaspete şi în extrasezon, necesitatea consumului de legume în sezonul rece fiind evidentă datorită valorii alimentare a acestora şi mai ales a conţinutului ridicat în vitamine şi săruri minerale.

Prin cultura forţată a legumelor (în sere) se obţin producţii foarte mari la unitatea de suprafaţă, producţii ce depăşesc 150 t/ha la tomate, 250 t/ha la castraveţi, 40-60 t/ha la ardei şi vinete etc. Desigur că pe plan mondial, prin metode speciale, s-a ajuns la producţii de 700-800 t/ha la castraveţi, 500-600 t/ha la tomate, 300 t/ha la vinete şi 250 t/ha la ardei.

Prin valorificarea legumelor obţinute în sere se realizează mari venituri la unitatea de suprafaţă, inclusiv în valută, dacă se face export cu asemenea produse.

De asemenea, prin cultura legumelor în sere se asigură o folosire permanentă a forţei de muncă, acesta fiind un sector cu „foc continuu“, fără pauze tehnologice în cursul anului.

Cultura legumelor în solarii prezintă numeroase avantaje. În felul acesta se pot obţine producţii mai timpurii cu 3-5 săptămâni faţă de cultura de câmp, mai ales la speciile pretenţioase faţă de temperatură, cum sunt: tomatele, ardeii, vinetele, pepenii galbeni, fasolea etc.

Culturile sunt ferite de intemperii, obţinerea producţiei fiind mult mai sigură.

Prin cultura legumelor în solarii se obţin producţii mai ridicate decât în câmp: 50-80 t/ha la tomate, 40 t/ha la ardei şi vinete, 70-80 t/ha la castraveţi, 10-15 t/ha la fasolea verde etc.

Cultura legumelor în solarii permite o eşalonare mai bună a producţiei pe o perioadă mai mare de timp. Solariile, ca şi serele, permit o folosire intensivă a suprafeţelor de teren prin culturi succesive şi asociate.

Cultura legumelor în solarii se practică atât toamna, cât şi primăvara. Toamna, în mod obişnuit, se cultivă salată, spanac, ceapă verde, usturoi pentru stufat, iar primăvara se continuă cu specii termofile (iubitoare de căldură), cum sunt tomatele, ardeii, vinetele şi castraveţii.

De o importanţă deosebită pentru fermieri este şi faptul că prin cultura legumelor în solarii se pot obţine importante venituri la unitatea de suprafaţă.

Printr-o exploatare raţională, folia de polietilenă poate fi folosită şi timp de 2 ani, situaţie în care cheltuielile se reduc în mod considerabil. Ba mai mult, în ultimul timp au apărut folii de material plastic care rezistă timp de 5-7 ani. Cheltuielile cu reamenajarea solarului nu se fac în fiecare an.

Pentru mulţi cultivatori amatori de legume în sere şi solarii se asigură consumul propriu, se pot crea disponibilităţi pentru valorificare pe piaţă, dar această activitate are şi un efect deconectant, recreativ, fiind generatoare de multiple satisfacţii.

Cultura legumelor în sere, solarii şi răsadniţe. Cele mai populare plante cultivate în seră.

• Cultura tomatelor
• Cultura ardeiului
• Cultura vinetelor
• Cultura castraveţilor
• Cultura pepenilor galbeni
• Cultura dovleceilor
• Cultura salatei
• Cultura spanacului
• Cultura cepei verzi
• Cultura pătrunjelului pentru frunze şi mărarului
• Cultura forţată şi protejată a verzei albe
• Cultura conopidei
• Cultura gulioarelor
• Cultura andivelor (Cicoarea de Bruxelles)
• Cultura ridichilor de lună
• Cultura morcovilor
• Cultura cartofilor
• Cultura fasolei
• Cultura ciupercii comestibile

Sere și Solarii moderne pentru cultivarea culturilor supeintensive. Creșterea planterol în seră în regim intensiv.

In ultimul timp, culturile superintensive de tomate castiga tot mai mult interes, mai ales ca urmare a construirii de sere noi, moderne cu posibilitati de control si dirijare a factorilor de vegetatie. Se apreciaza ca potentialul de productie, în astfel de sere, la o cultura prelungita de tomate (11 luni) ajunge la cca 62-65 kg/mp.

Din punct de vedere constructiv, spatiile moderne de productie sunt acoperite cu sticla sau folie de polietilena, avand înaltimea la coama de cca. 6-6,5 m, cu dotari care permit controlul conditiilor climaterice, fertilizarea computerizata, practicarea sistemelor de cultura fara sol etc.

Un alt element, deloc de neglijat in realizarea acestor producţii, il reprezinta gradul de iluminare la nivelul plantelor sau echivalentul acestuia în energie, care a fost estimat ca fiind optim la cca 1500 Jouli/cm?.

Optimizarea programelor de udare si fertilizare poate fi realizata computerizat pe baza acestui parametru, la fel si regimul termic, care trebuie corelat permanent cu lumina. In conditiile in care costurile cu energia termica in perioada rece sunt decisive în stabilirea pretului de productie este foarte important sa recurgem la toate masurile care pot contribuii la reducerea acestora.

Cu putina lumina

In perioadele cu lumina insuficienta exista deja solutia aplicarii unor tratamente foliare sau prin apa de udare cu un produs care are la baza acidul 5-aminolevulinic (Pentakeep) care determina cresterea continutului de clorofila din frunze dar si o rezistenta mai mare a plantelor la frig si o toleranta, de asemenea, mai mare la sarurile din substrat.

Despre soiurile de Tomate, Creșterea Roșiilor în seră sau în solare.Cantitatea de Tomate la hectar.Descrierea Soiurilor de Roșii.

ROXANA

Are o perioada de vegetatie cuprinsa între 110-112 zile, iar tulpina plantelor este cu crestere determinata.

Fructul este de forma rotund turtita, de culoare verde deschis, iar la maturitatea de consum rosu aprins.

Greutatea medie a fructului este de 100-150g.

Potentialul de productie al soiului este de 80-90 t/ha.

Este un soi tolerant la verticilioza si septorioza (patarea alba a tomatelor).

VIORICA

Are o perioada de vegetatie de 126 zile, iar tulpina plantelor este cu crestere determinata.

Fructul este rotund-înalt, rezistent la crapare, cu o greutate medie de 55-75 g, de culoare verde deschis si rosu închis la maturitatea de consum.

Concentrarea coacerii este de 83 % iar continutul în substanta uscata este de 5,3

– 5,5 %.

Potentialul de productie este cuprins între 70 – 80 t/ha.

Soiul este tolerant la alternarioza tomatelor.

PONTICA

Are o perioada de vegetatie cuprinsa între 110 si 120 zile, iar tulpina plantelor este cu crestere determinata (60 – 70 cm).

Fructul este sferic-turtit, de culoare verde deschis cu o zona verde închis în jurul pedicelului.

La maturitatea de consum culoarea fructelor este rosu întens, uniform colorat, iar greutatea medie a fructului este de 90-150g.

Gradul de concentrare a coacerii fructelor pe planta este de 84-86%, cu o buna fermitate a fructelor, iar continutul în substanta ucata este de 4,8-6,3%.

Potentialul de productie este de 85-95 t/ha.

Soiul este rezistent la verticilioza si tolerant la bacterioze.

Buzau 22

Soi semitardiv, cu crestere determinată, viguros. Fruct mare, greutate medie ~180 g, de formă globulos-turtită. Suprafaţa fructului - netedă uşor costată, culoare roşie uniformă pe toată suprafaţa. Fructul îşi păstrează fermitatea pe teren timp de 10-12 zile. Se cultivă în toate zonele favorabile culturii tomatelor. Tolerant faţă de atacul principalilor agenţi patogeni. Potenţialul de productie - 70-80 t/ha. În condiţii foarte bune de cultură poate produce până la 90-100 t/ha.

Buzau 47

Soi semitimpuriu, cu creştere determinată, vigoare mijlocie. Fruct mijlociu, greutate ~100 g, formă sferică, uşor turtită. Suprafaţa fructului este netedă, de culoare roşie-uniformă. Fruct ferm, coacere concentrată, conţinut ridicat în substanţe utile - recomandat pentru industrializare, putându-se recolta mecanizat. Se cultivă cu succes în toate zonele favorabile culturii tomatelor. Tolerant faţă de boli. Potenţialul de producţie - între 50-70 t/ha, ajungând chiar la 85 t/ha.

Buzau 1600

Soi semitardiv de tomate, cu creştere nedeterminată, viguros. Fruct mare, ~200 g, de formă sferică. Suprafaţa fructului - netedă, de culoare roşie uniformă. Fructul este ferm, nu crapă. Se cultivă în toate zonele favorabile culturii tomatelor. Tolerant faţă de atacul principalilor agenţi patogeni. Potenţialul de producţie - 60-80 t/ha. Cu tehnologie optimizată, producţia poate creşte până la 150 t/ha.

Siriana - hibrid

Hibrid timpuriu, cu creştere nedeterminată, destinat cultivării în spaţii protejate şi câmp deschis. Capacitate de producţie deosebită, bună rezistenţă la transport, perfect adaptat la condiţiile agro-pedologice ale zonei.

Kristin

Soi semitimpuriu destinat industrializării şi consumului în stare proaspătă. Se remarcă printr-o mare capacitate de producţie, coacere concentrată, coloritul roşu aprins al fructelor şi conţinutul ridicat de substanţă uscată.

Cireasa L2

Soi de tomate tip cireaşă, cu creştere nedeterminată, productiv, destinat cultivării în spaţii protejate şi câmp deschis. Fructele rotund înalte, de circa 25 g, se remarcă prin gustul plăcut, dulce, coloritul roşu intens şi aroma deosebită. Se pot recolta şi în ciorchine. Destinat consumului în stare proaspătă şi industrializării - conservate la borcan în suc de tomate. Rezistenţă bună la depozitare. Plasticitate ecologică mare.